Smartesse's Blog


Orhan Pamuk – Ma numesc Roşu (Benim Adim Kirmizi – My Name is Red) – 2

“În vreme ce regele frânc admiră, în curtea palatului său, picturile sosite de la Veneţia, întrebându-se ce să facă, dacă să o ia sau nu pe fată în căsătorie, armăsarul său se îndrăgosteşte pe neaşteptate şi încearcă să se suie pe iapa cea frumoasă, aşa încât rândaşii stăpânesc cu mare greutate animalul în călduri, care, cu mădularul lui uriaş, rupe pictura bucăţi cu bucăţi”  – p. 305

“[…] mă rugam lui Dumnezeu Preaînaltul să ne dăruiască, în Rai, un suflet fără trup, iar în lume un trup fără suflet” – p. 327

Ed. a III-a

Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009

Titlu original: Benim Adım Kırmızı
Traducere: Luminiţa Munteanu



Orhan Pamuk – Ma numesc Roşu (Benim Adim Kirmizi – My Name is Red)

“Dacă de-a lungul acestor doisprezece ani, aş fi avut în minte o imagine leită cu chipul tău fără asemănare, poate n-aş mai fi suferit atât” – p. 207

“[…] am început să-i povestesc cum nu mi-o puteam scoate din minte în răstimpul călătoriilor şi cum revenea la mine, de-a lungul nopţilor, asemenea unei stafii, năluca ei. Acestea erau cele mai tainice, cele mai adânci suferinţe ale mele, pe care socoteam că nu voi izbuti niciodată să le povestesc cuiva; erau întru totul adevărate, dar, aşa cum mi-am dat seama cu uimire în clipa aceea, nu erau deloc sincere.

Pentru ca simţămintele şi dorinţele încercate în acel moment să-mi fie bine înţelese trebuie să dezvălui acum sensul acestei deosebiri, de care mi-am dat seama pentru prima dată în viaţă, al faptului că uneori ideea de a face adevărul să vorbească, aşa cum este el, te poartă spre nesinceritate” – p. 214

Ed. a III-a

Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009

Titlu original: Benim Adım Kırmızı
Traducere: Luminiţa Munteanu