Smartesse's Blog

“Dacă de-a lungul acestor doisprezece ani, aş fi avut în minte o imagine leită cu chipul tău fără asemănare, poate n-aş mai fi suferit atât” – p. 207

“[...] am început să-i povestesc cum nu mi-o puteam scoate din minte în răstimpul călătoriilor şi cum revenea la mine, de-a lungul nopţilor, asemenea unei stafii, năluca ei. Acestea erau cele mai tainice, cele mai adânci suferinţe ale mele, pe care socoteam că nu voi izbuti niciodată să le povestesc cuiva; erau întru totul adevărate, dar, aşa cum mi-am dat seama cu uimire în clipa aceea, nu erau deloc sincere.

Pentru ca simţămintele şi dorinţele încercate în acel moment să-mi fie bine înţelese trebuie să dezvălui acum sensul acestei deosebiri, de care mi-am dat seama pentru prima dată în viaţă, al faptului că uneori ideea de a face adevărul să vorbească, aşa cum este el, te poartă spre nesinceritate” – p. 214

Ed. a III-a

Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009

Titlu original: Benim Adım Kırmızı
Traducere: Luminiţa Munteanu