Filed under: servit sec | Tags: david bowie, Stefan Agopian, Tache de catifea, velvet goldmine, video
” – Carnea de oaie, spuse călugărul răpciugos, cu un aer doctoral, nu e recomandabilă unei flegme caustice, seul find în contradicţie cu acizii bilei, precum şi cu cheagul splinei, apoi salivă zgomotos.
Un ţăran puţind a oaie udă îşi făcu o cruce mare, speriat de atâta ştiinţă.”
“<Știu un singur loc, spuse, unde nu pute, și acela e - topos atopos - al bietului Platon, dar acolo nu cred că femeile au ce căuta>”
“În cameră era cenușiu și cald și înălțîndu-se, Tache pluti o vreme prin aer ca o pasăre adormită, și Flora cea Borțoasă se ridică alături de el, plutiră așa. Întinzând mîna, Tache mângâia aerul dimprejurul ei, roșcovana, desenându-i conturul fragil, stătură în aer ca într-un pat veșnic. Cuprinzându-i umerii, Tache se răsuci puțin și o sărută pe păr. Hipnotic, părul ei se ridică fremătând ca o algă roșie și verde, tentaculele acelui păr îi mângâiară ca un răspuns fața, se alăturară privirii lui maiestuoase și senine. Jucându-se, Flora simți cum din ea se înalță pruncul acela, spuse:
- Se mișcă iar! și coborând, în scaunul ei, își descheie nasturele de la gît, gâfâind puțin din cauza efortului pe care îl făcuse zburând. Unduindu-se, poalele rochiei i se așezară pe picioare, acoperindu-le.”
Ștefan Agopian – Tache de Catifea, Ed. Polirom, 2004
